Archive for the ‘Stefan Todorut’ Category

h1

La multi ani Stefan!

august 29, 2015

cel mai mic colaborator al blogului nostru implineste azi frumoasa  varsta a … buletinului 🙂

II doresc cat mai multe realizari in tot ceea ce isi propune in viata!

albul muta

29 august  LMA stefan

h1

Joaca cu Stefan pe playchess!

iulie 30, 2015
h1

Pedeapsa lui Stefan !

ianuarie 21, 2015

evident pedeapsa a fost aplicata adversarului sau de catre Stefan,adversar  ce nu a respectat principiile de deschidere…

Daca sunteti curiosi puteti vedea cum a reusit acest lucru vizionand filmuletul de mai jos …

Pentru Stefan ar fi cred util  si motivational  daca prin comentariile voastre ati contribui si voi la aceste mini „lectii”   🙂

h1

Stefan cel Puternic:-)

ianuarie 8, 2015

If you get the chance to hit …hit HARD!

Bravo Stefan!

h1

La multi ani Stefan!

august 29, 2014

 

pentru cel mai mic colaborator al blogului nostru un sahist:

LA MULTI ANI! 

h1

Propune Stefan …mat in 3 !!!

iulie 22, 2014

albul muta

22 iulie 2

h1

Rubrica saptamanala cu Stefan Todorut-despre Capablanca

mai 12, 2014

José Raúl Capablanca 19 nov. 1888, La Habana, Cuba – 8 martie 1942, New York, America

Poti invata mai mult dintr-o singura infrangere, decat dintr-o suta de victorii- José Raúl Capablanca
capa

Unul dintre cei mai mari jucatori de sah din toate timpurile, renumit pentru abilitatea exceptionala si viteza de joc. Pentru genialitatea lui precoce, a fost numit Mozart al sah-ului, si pentru aura de invincibilitate din zilele sale de glorie a fost numit Omul Masina Sah.

Capablanca a prins regulile acestui joc cand avea varsta de 4 ani, uitandu-se la partidele jucate de tatal sau cu amicii sai. Cand implineste varsta de cinci ani, tatal sau incepe sa il duca la clubul de sah din La Habana. In decembrie 1901, la varsta de 13 ani, il învinge pe campionul national cubanez Juan Corzo cu 4 victorii, 3 infrangeri si 6 remize.

Termina liceul si pleaca in SUA, New Jersey, unde studiaza la scoala Woodycliff, dorind sa urmeze o cariera in ingineria chimica, sa continue studiile la universitatea Columbia, insa termina doar primii doi ani, fiind mereu distras de pasiunea lui pentru sah.

In 1905 incepe sa frecventeze clubul de sah din Manhattan. In 6 aprilie 1906 participa la un turneu blitz unde il învinge pe marele jucator Emanuel Lasker.

Intre 1908 si 1909 participa la un lung turneu american, jucand 602 de partide in 27 de orase.
In 1909, la varsta de 20 de ani, Capablanca il invinge pe campionul american Frank Marshall. La insistenta lui Marshall i se permite lui Capablanca sa joace in turneul de la San Sebastian in Spania, in 1911, o competitie importanta in acele timpuri, unde toti marii jucatori de sah erau prezenti cu exceptia campionului mondial Emanuel Lasker. Dupa ce castiga partida cu Bernstein, ii este recunoscut talentul.
In 1911 il provoaca pe Lasker la meci, pentru titlul de campion mondial. Lasker accepta provocarea punand insa 17 conditii. Capablanca nu este de acord cu nici una din conditii, astfel, neajungadu-se la nici un acord, meciul nu mai are loc.
In 1943 joaca la La Habana si termina pe locul doi dupa Frank Marshall.
Imediat dupa aceea obtine un rezultat de 13 partide castigate din 13 intr-un turneu la New York, in care unicul mare maestru international a fost Oldrich Duras.
In septembrie 1913 obtine un loc de munca in ministerul relatiilor externe din Cuba. Multi ani a fost cubanezul cel mai faimos.

Joaca o serie de turnee în Europa impotriva a celor mai buni jucatori de sah din acele timpuri: Jacques Mieses, Richard Teichmann, Alexandr Alehin, Yevgeni Znosko-Borovski, Richard Réti, Savielly Tartakower.
In marele turneu de sah din 1914 de la San Petersburg, Capablanca se confrunta cu Emanuel Lasker, unde termina pe locul doi, dupa Lasker, dar inaintea lui Alehin, care a terminat pe locul 3.
Tarul Nicolae II ii proclama pe primii cinci castigatori, Lasker, Capablanca, Alehin, Tarrasch si Marshall, ca mari maestri ai sah-ului.
In 1920 Lasker renunta la titlul de campion mondial in favoarea lui Capablanca, fara a juca vreo partida. In 1921, joaca amandoi in campionatul mondial de la La Habana unde Capablanca il învinge pe Lasker nepierzand nici o partida.
Noul campion mondial, Capablanca, domina in turneul de sah din 1922 la Londra, unde are un numar interesant de jucatori puternici. In acest turneu, cativa dintre cei mai buni jucatori de sah din aceea perioada, se intalnesc pentru a discuta cateva reguli pentru campionatul mondial ce urma. Printre altele, una din conditiile propuse pentru campionul care aspira la titlu era ca acesta sa stranga 10 mil de dolari pentru premiu. In anii urmatori, Rubistein si Nimzowitsch il provoaca pe Capablanca, dar ei nereusind sa stranga banii, confruntarea nu are loc.
In 1924, in turneul de sah de la New York, iese al doilea, din nou, inaintea lui Alehin.

In 1925, in turneul de sah de la Moscova iese al treilea , dupa Efim Bogoljubov si Lasker.

In 1927 domina turneul de sah de la New York fara sa piarda vreo partida, cu 2,5 puncte mai mult decat Alehin. Castiga premiul pentru partida cea mai frumoasa contra marelui maestru austriac Rudolf Spielmann.
In aceasta perioada are diverse schimbari in viata personala. In decembrie 1927 se casatoreste, are 2 copii, un baiat si o fata. Casnicia se termina cu un divort. Isi pierde tatal si mama.
Batalia pentru titlu are loc in septembrie la Buenos Aires intre Capablanca si Alehin. Cine obtinea primul 6 victorii era cel care castiga titlul. Alehin a jucat cu rabdare si tarie, in schimb Capablanca pierde prima partida intr-o maniera mediocra, apoi preia avantajul castigand partida a treia si a saptea, si apoi pierde partida 11 si 12. Capablanca a incercat sa il convinga pe Alehin sa se anuleze acest concurs dupa o lunga serie de remize. Insa rusul refuza, si se termina cu pierderea titlului de Capablanca, in cel mai lung meci din istoria camponatului mondial, cu exceptia celui din 1985 dintre Karpov si Kasparov.
Alehin nu accepta sa joace revansa, si toata perioada in care a fost campion mondial a refuzat sa joace in turneele in care juca si rivalul sau Capablanca.
Dupa pierderea titlului, joaca diferite turnee puternice, sperand ca mai devreme sau mai tarziu rezultatele lui il vor obliga pe Alehin sa joace revansa, ceea ce insa nu s-a intamplat.
In 1931 il invinge pe marele jucator olandez Max Euwe, dupa care a incetat sa mai joace pentru un timp la nivele mari, participand doar la partide mai putin importante in clubul de sah din Manhattan.
In 1934 incepe sa joace din nou in turnee importante. Alehin pierde titlul de campion mondial contra lui Euwe, in mare parte a problemelor sale cu alcoolul. Acest lucru îi dadu speranta lui Capablanca, sperand ca va castiga din nou titlul.

In 1936 castiga la Moscova inaintea lui Botvinnik si Lasker. In marele turneu de la Nottingham, in 1936, termina la egalitate cu Botvinnik, inaintea lui Euwe, Lasker, Alehin. Aici a jucat prima partida contra lui Alehin, de la marele campionat mondial dintre ei, si Capablanca nu pierde oportunitatea de a se razbuna invingandu-l. Relatia lor a fost de antipatie profunda reciproca, pana la punctul in care cei doi nu au stat fata in fata in timpul partidei mai mult de cateva secunde. Fiecare isi facea mutarea si apoi se ridica sa se plimbe prin jur.
Sanatatea lui Capablanca incepe sa se deterioreze. In timpul turneului AVRO din 1938 are un mic accident vascular cerebral, si are cel mai slab rezultat din cariera sa de sah. Cu toate acestea, chiar si in aceasta etapa de declin, a fost capabil sa aibe rezultate extraordinare in olimpiada de sah de la Buenos Aires din 1939, unde obtine cel mai bun rezultat jucand la prima masa pentru Cuba, mai bune decat ale lui Alehin si Paul Keres.
In 7 martie 1942, Capablanca se afla in clubul de sah din Manhattan. Cu un bun umor, facea glume in legatura cu mutarile care se realizau pe tabla. Dintr-o data, surprinzandu-i pe cei din jur, se ridica in picioare exclamand : ¨Ajutati-ma sa imi i-au haina…¨apoi se prabuseste in bratele sahistilor care erau aproape de el. Cateva momente mai tarziu ajunge in coma la spitalul muntele Sinai, si moare la 5.30 dimineata in ziua a 8-a. Dupa moartea sa, lumea sah-ului a suferit o consternare teribila. Marii maestrii, cei mai importanti din acele timpuri, inclusiv Alehin, au exprimat condoleantele lor si l-au calificat ca fiind cel mai mare jucator de sah din toate timpurile.
Este ingropat in La Habana cu mari onoruri. Generalul Fulgencio Batista, presedintele Cubei, s-a ocupat personal de aranjamentele funerare. Capablanca a murit la varsta de 53 de ani si 109 zile. In 1951, Cuba a emis un timbru de 25 centi cu portretul sau, primul timbru cu figura unui maestru de sah.

Jose Raul Capablanca – Aleksandr Alehin 0-1, Campionatul Mondial, 1927 = O partida din cadrul meciului pentru titlul mondial, care se va incheia cu o pozitie finala cu patru dame pe tabla. Meciul avea sa fie castigat de Alehin.
1. d4 d5 2. c4 e6 3. Nc3 Nf6 4. Bg5 Nbd7 5. e3 c6 6. Nf3 Qa5 7. Nd2 Bb4 8. Qc2 dxc4 9. Bxf6 Nxf6 10. Nxc4 Qc7 11. a3 Be7 12. Be2 O-O 13. O-O Bd7 14. b4 b6 15. Bf3 Rac8 16. Rfd1 Rfd8 17. Rac1 Be8 18. g3 Nd5 19. Nb2 Qb8 20. Nd3 Bg5 21. Rb1 Qb7 22. e4 Nxc3 23. Qxc3 Qe7 24. h4 Bh6 25. Ne5 g6 26. Ng4 Bg7 27. e5 h5 28. Ne3 c5 29. bxc5 bxc5 30. d5 exd5 31. Nxd5 Qe6 32. Nf6 Bxf6 33. exf6 Rxd1 34. Rxd1 Bc6 35. Re1 Qf5 36. Re3 c4 37. a4 a5 38. Bg2 Bxg2 39. Kxg2 Qd5 40. Kh2 Qf5 41. Rf3 Qc5 42. Rf4 Kh7 43. Rd4 Qc6 44. Qxa5 c3 45. Qa7 Kg8 46. Qe7 Qb6 47. Qd7 Qc5 48. Re4 Qxf2 49. Kh3 Qf1 50. Kh2 Qf2 51. Kh3 Rf8 52. Qc6 Qf1 53. Kh2 Qf2 54. Kh3 Qf1 55. Kh2 Kh7 56. Qc4 Qf2 57. Kh3 Qg1 58. Re2 Qf1 59. Kh2 Qxf6 60. a5 Rd8 61. a6 Qf1 62. Qe4 Rd2 63. Rxd2 cxd2 64. a7 d1=Q 65. a8=Q Qg1 66. Kh3 Qdf1

 

Stefan

h1

Rubrica saptamanala cu Stefan Todorut- despre Em.Lasker

aprilie 24, 2014

Emanuel Lasker (n. 24 decembrie 1868; d. 11 ianuarie 1941) a fost un jucător de șah și matematician evreu german, născut la Berlinchen în Branderburg (astăzi Barlinek în Polonia). Evreu de origine, se va remarca și ca un filozof și umanist de excepție, luptând pentru educația, stabilitatea și securitatea omenirii. A fost campion mondial la șah (1894-1921).
Campion la șahLasker

În 1894 el a devenit Campion Mondial la Șah, învingându-l pe Wilhelm Steinitz cu 10 victorii, 4 remize și 5 înfrângeri. El a menținut acest titlu timp de 27 de ani, un record ce nu a fost întrecut nici până acum. Cele mai de seamă turnee ale sale au fost la Londra, 1899, Sankt Petersburg, 1896 – 1914 și New York, 1924. În 1921 el va pierde titlul în favoarea lui José Raúl Capablanca. Lasker s-a oferit să se retragă, oferindu-i titlul lui Capablanca, însă acesta a vrut să îl învingă pe Lasker într-un meci oficial.

În 1933, evreul Lasker și soția sa Martha Kohn au trebuit să plece din Germania, din pricina naziștilor. Au plecat în Anglia, apoi au locuit pentru o scurtă perioadă în Uniunea Sovietică, în cele din urmă hotărându-se să se stabilească la New York.

Lasker este cunoscut pentru metoda sa „psihologică” de joc, în care el lua în considerație calitățile subiective ale adversarului său, comparându-le cu necesitățile obiective ale poziției sale pe tabla de șah. Richard Reti sublinia faptul că Lasker ar fi făcut chiar și mișcări de ordin inferior, dacă știa în vreun fel că aceste mișcări îi vor crea o stare de disconfort adversarului, oricât de mică, lucru dezmințit de Lasker.

Cu toate acestea, în 1914, la Sankt Petersburg, într-un faimos meci contra lui José Raúl Capablanca, pe care acesta trebuia să-l caștige cu orice preț, Lasker a ales o deschidere care este considerată de mulți șahisti inofensivă – atât timp cat adversarul juca ofensiv. Capablanca, încurajat de turneu să joace într-un mod sigur, a eșuat în a lua măsuri ofensive împotriva mișcării lui Lasker, justificându-i acestuia strategia, Lasker va caștiga meciul.

Un alt meci istoric este meciul Lasker – Bauer, Amsterdam, 1889, în care Lasker și-a sacrificat ambii nebuni, într-o manevră ce avea să fie repetată și în alte jocuri de aici încolo. Unele variații de deschidere îi poartă numele, cum ar fi apărarea Lasker (1.d4 d5 2.c4 e6 3.Nc3 Nf6 4.Bg5 Be7 5.e3 O-O 6.Nf3 h6 7.Bh4 Ne4), introdusă alături de gambitul damei. În 1895 el a introdus o linie care stopa efectiv popularul gambit Evans într-un meci de turneu (1.e4 e5 2.Nf3 Nc6 3.Bc4 Bc5 4.b4 Bxb4 5.c3 Ba5 6.d4 d6 7.0-0 Bb6 8.dxe5 dxe5 9.Qxd8+ Nxd8 10.Nxe5 Be6). Liniile curbe ale lui Lasker, combinate cu un joc agresiv din partea albului și conform lui Reuben Fine, pozițiile simplificate la care ajungea în final Lasker sunt din punct de vedere psihologic demoralizatoare pentru adversar.
Matematicianul

Lasker a fost și un matematician distins. El și-a făcut studiile de doctorat la Erlangen din 1900, anul morții lui Wilhelm Steinitz, până în 1902 sub îndrumarea lui David Hilbert. Teza sa de doctorat Über Reihen auf der Convergenzgrenze a fost publicată în Tranzacții Filozofale în 1901.

Lasker a introdus conceptul unui prim ideal, care extinde noțiunea de putere al unui număr prim, către o geometrie algebrică. El este renumit și pentru articolul său din 1905, intitulat Zur Theorie der Moduln und Ideale, care a apărut în Mathematische Annalen. În acest articol el a pus bazele a ceea ce acum se numește Teoria Lasker-Noether pentru un caz special de ideale, într-un cerc polinomial.
Alte aspecte ale vieții sale

El a fost și un filozof și un bun prieten lui Albert Einstein. Mai târziu în viața sa a devenit un umanist, scriind cu pasiune despre nevoia de inspirație și de educație structurată, pentru stabilizarea și securitatea omenirii. El s-a apucat mai târziu de Bridge (jocul), unde a devenit maestru, apoi de studierea jocului Go (jocul).

El a inventat Lasca, o variantă a șahului, în care piesele nu sunt luate de pe tablă, ci puse sub piesa care le cucerește. Scriitoarea Else Lasker-Schüler i-a fost cumnată, iar Emanuel Lasker, este inrudit cu jucătorul de șah, Edward Lasker. În 1925 el publică Manualul de Sah al lui Lasker, faimos în cercurile de șahiști, pentru tonul filozofic întalnit în carte.
O PARTIDA CELEBRA
. Emanuel Lasker – Johann Bauer 1-0, Amsterdam, 1889 = Una dintre cele mai spectaculoase victorii ale secolului al XIX-lea. Germanul Lasker, care a fost al doilea campion mondial oficial din istoria sahului, sacrifica ambii nebuni, pentru a obtine o pozitie din care va recupera materialul pierdut folosind dama. Albul este nevoit sa piarda propria dama spre a evita matul. Partida este recunoscuta pentru asa-numitul „sacrificiu Lasker”
f4 d5 2. e3 Nf6 3. b3 e6 4. Bb2 Be7 5. Bd3 b6 6. Nc3 Bb7 7. Nf3 Nbd7 8. O-O O-O 9. Ne2 c5 10. Ng3 Qc7 11. Ne5 Nxe5 12. Bxe5 Qc6 13. Qe2 a6 14. Nh5 Nxh5 15. Bxh7 Kxh7 16. Qxh5 Kg8 17. Bxg7 Kxg7 18. Qg4 Kh7 19. Rf3 e5 20. Rh3 Qh6 21. Rxh6 Kxh6 22. Qd7 Bf6 23. Qxb7 Kg7 24. Rf1 Rab8 25. Qd7 Rfd8 26. Qg4 Kf8 27. fxe5 Bg7 28. e6 Rb7 29. Qg6 f6 30. Rxf6 Bxf6 31. Qxf6 Ke8 32. Qh8 Ke7 33. Qg7 Kxe6 34. Qxb7 Rd6 35. Qxa6 d4 36. exd4 cxd4 37. h4 d3 38. Qxd3

Stefan

SURSE: WIKIPEDIE – EUSTAKE – PARTIDE CELEBRE

h1

Rubrica saptamanala cu Stefan Todorut-despre Wilhelm Steinitz

aprilie 7, 2014

Wilhelm Steinitz Campion Mondial la Sah (1886-1894)

1

Primul campion mondial oficial al jocului de sah Wilhelm Steinitz (1886-1894) s-a nascut la Praga, la 17 mai 1836, într-o familie de evrei austrieci cu venituri financiare foarte modeste. Desi învata sa joace sah înca de la vârsta de 12 ani, îsi descopera vocatia pentru acesta, careia îi va consacra întrega viata, abia dupa ce devine student la Viena, la Institutul Politehnic, unde pentru a se putea întretine dadea meditatii la matematica.
Descoperit si initiat în sah de catre ziaristul Ernst Karl Falkbeer, în 1861 câstiga campionatul Austriei, dupa care renunta la studiile universitare. În 1862, trimis sa participe la marele turneu international de la Londra, „Morphy al Austriei”, asa cum era supranumit, se claseaza pe locul VI, dar se impune prin jocul inventiv si combinatiile îndraznete. Stabilit ulterior la Londra, centrul lumii sahiste al vremii, disputa si câstiga o serie de meciuri cu marii jucatori ai timpului (S. DuboisS, J. H. Blackburne, A. Mongredien, H.E. Bird), fapt ce îl ridica treptat în ierarhia sahului mondial si îl impune ca adversar luiAnderssen, campionul mondial neîncoronat al momentului. Într-un meci dramatic disputat în anul 1866 pâna la a 8-a partida câstigata, în care scorul a evoluat de la 0-1 la 4-1, apoi 4-5, 6-5, 6-6, îl învinge pe acesta cu 8-6 si se autoproclama „campion mondial”.
Dupa aceasta victorie, Steinitz se dedica cercetarii în domeniul sahului, lucreaza câtiva ani la revista „Field”, unde îsi expune propriile idei privind jocul de sah, aratând ca sahul are o logica interna foarte rigida, absolut necesara de a fi cunoscuta pentru a-ti înfrânge partenerul. El contesta atacul cu orice pret, explicând ca acesta trebuie pregatit corespunzator si fundamentat pozitional, a explicat pentru prima data însemnmatatea câmpurilor tari si slabe, a lanturilor de pioni, a pionilor slabi, avantajul perechii de nebuni si altele. Astfel, el a deschis drumuri în domeniul tacticii si strategiei, jocului pozitional, fiind considerat arhitectul sahului modern.
În cautarea suprematiei sahiste, în 1882, Steinitz emigreaza în Statele Unite, unde continua sa domine lumea sahului. Între timp, în lumea sahului european se ridica o noua stea, medicul polonez Johannes Hermann Zukertort care câstiga o serie de turnee importante. Federatiile de sah existente în acea vreme (americana, engleza, olandeza si germana), hotarasc organizarea unui meci pâna la a 10-a partida câstigata între Steinitz si Zukertort înStatele Unite, câstigatorul urmând a fi declarat campion mondial. Meciul a început în 11 ianuarie 1886 la New York, a continuat la Saint Louis si s-a terminat la data de 29 martie 1886 la New Orleans. Dupa 1-0 pentru Steinitz, scorul a devenit 4-1 pentru Zukertort, apoi 5-5 si în final 12½-7½ (+10, =5, -5) pentru Steinitz care devine primul campion mondial.
În continuare între 1885-1891 se dedica literaturii sahiste, prin intermediul Revistei Internationale de sah.
Singurul adversar care i-a ridicat probleme în cei 28 de ani de suprematie a fost rusul M.I. Cigorin, cu care s-a întâlnit în trei meciuri: primul la Havana în 1889, câstigat cu scorul de10½-6½ (+10,=1,-6), un meci desfasurat prin cablu – pierdut în 1891 cu 0-2, si un al treilea, revansa, desfasurat tot la Havana în 1892 si câstigat cu scorul 12½-10½ (+10, =5, -8). În 1892 îi moare sotia si apoi fiica în vârsta de 18 ani. Sub loviturile vietii, cu o sanatate precara, în 1894 pierde titlul mondial în fata lui Emanuel Lasker cu scorul 7-12 (+5, =4, -10) într-un meci desfasurat la New York si Montreal, cât si revansa desfasurata laMoscova în 1896/1897 cu scorul de 4½-12½ (+2, =5, -10). De un cavalerism desavârsit, are puterea sa.si aplaude învingatorul cu celebrele cuvinte „De trei ura pentru noul campion.”
Întors la New York, la 12 august 1900, moare într-un sanatoriu psihiatric, cel care de a lungul vietii a fost un mare luptator. ” Sahul nu este un joc pentru oamenii cu caractere slabe…Sahul este greu! El cere o munca permanenta si un spirit critic necrutator fata de propria persoana””.
Partide célèbre

Wilhelm Steinitz – Curt von Bardeleben 1-0, Hastings 1895 = O partida in stilul romantic, cu Steinitz (primul campion mondial oficial din istorie) atacand spectaculos, permitand o amenintare de mat la una din partea adversarului. Negrul cedeaza intr-un moment in care Steinitz putea sa inceapa construirea unui mat in 10 mutari.
1e4 e5 2. Nf3 Nc6 3. Bc4 Bc5 4. c3 Nf6 5. d4 exd4 6. cxd4 Bb4 7. Nc3 d5 8. exd5 Nxd5 9. O-O Be6 10. Bg5 Be7 11. Bxd5 Bxd5 12. Nxd5 Qxd5 13. Bxe7 Nxe7 14. Re1 f6 15. Qe2 Qd7 16. Rac1 c6 17. d5 cxd5 18. Nd4 Kf7 19. Ne6 Rhc8 20. Qg4 g6 21. Ng5 Ke8 22. Rxe7 Kf8 23. Rf7 Kg8 24. Rg7 Kh8 25. Rxh7 Negrul a cedat in acest punct.
: …Kh8 25. Rxh7+ Kg8 26. Rg7+ Kh8 27. Qh4+ Kxg7 28. Qh7+ Kf8 29. Qh8+ Ke7 30. Qg7+ Ke8 31. Qg8+ Ke7 32. Qf7+ Kd8 33. Qf8+ Qe8 34. Nf7+ Kd7 35. Qd6#

Surse Internet:Wikipedia, Sah cu Ceausescu, Partide célèbre-Eustake

Stefan

h1

Rubrica saptamanala cu Stefan Todorut- despre Bobby Fischer

martie 27, 2014

FischerBOBBY FISCHER

jucător de șah american, al unsprezecelea campion mondial (1972-1975).

Spassky–Fischer, game 21;[156] Sicilian Defence, Taimanov Variation (ECO B46)
1.e4 c5 2.Nf3 e6 3.d4 cxd4 4.Nxd4 a6 5.Nc3 Nc6 6.Be3 Nf6 7.Bd3 d5 8.exd5 exd5 9.0-0 Bd6 10.Nxc6 bxc6 11.Bd4 0-0 12.Qf3 Be6 13.Rfe1 c5 14.Bxf6 Qxf6 15.Qxf6 gxf6 16.Rad1 Rfd8 17.Be2 Rab8 18.b3 c4 19.Nxd5 Bxd5 20.Rxd5 Bxh2+ 21.Kxh2 Rxd5 22.Bxc4 Rd2 23.Bxa6 Rxc2 24.Re2 Rxe2 25.Bxe2 Rd8 26.a4 Rd2 27.Bc4 Ra2 28.Kg3 Kf8 29.Kf3 Ke7 30.g4 f5 31.gxf5 f6 32.Bg8 h6 33.Kg3 Kd6 34.Kf3 Ra1 35.Kg2 Ke5 36.Be6 Kf4 37.Bd7 Rb1 38.Be6 Rb2 39.Bc4 Ra2 40.Be6 h5 41.Bd7 0–1
The final score was 12½–8½ in favor of Fischer,

În 1972, Bobby Fischer demola, mutând cum nu se mai mutase înainte, tot ce se credea că se ştie despre şcoala sovietică de şah ,toate miturile construite cu migală de marii maeştri ai şahului şi de cei mai mici, ai propagandei – că şcoala sovietică de şah este invicibilă, că doar un accident, izolat, irepetabil, i-ar putea tulbura supremaţia. Dar Bobby Fischer nu era un accident. Era, aşa, tragic şi radical, cu rădăcinile sale incerte şi mintea strălucitoare până, evident, la autodistrugere, imposibil de cuprins de rigorile strâmte ale testelor de inteligenţă, un capitol important, dacă nu decisiv din secolul XX.
Când s-a prezentat la John Collins, maestrul din scaunul cu rotile care propovăduia şahul în Manhattan, Bobby Fischer ştia deja tot. O declaraţie a lui Collins confirmă şi explică: „A venit să-l învăţ şah. Nu era nevoie. Când a venit la mine, Bobby ştia deja tot. Era programat genetic să joace şah”. Vorbim, aşadar, de destin

Bobby Fischer părăseşte Athletic Center din Reykjavik, la 11 iulie 1972, după o partidă pe care o câştigase în faţa lui Spasski, în cadrul meciului pentru titlul mondial
Spassky–Fischer, partida 21;
1.e4 c5 2.Nf3 e6 3.d4 cxd4 4.Nxd4 a6 5.Nc3 Nc6 6.Be3 Nf6 7.Bd3 d5 8.exd5 exd5 9.0-0 Bd6 10.Nxc6 bxc6 11.Bd4 0-0 12.Qf3 Be6 13.Rfe1 c5 14.Bxf6 Qxf6 15.Qxf6 gxf6 16.Rad1 Rfd8 17.Be2 Rab8 18.b3 c4 19.Nxd5 Bxd5 20.Rxd5 Bxh2+ 21.Kxh2 Rxd5 22.Bxc4 Rd2 23.Bxa6 Rxc2 24.Re2 Rxe2 25.Bxe2 Rd8 26.a4 Rd2 27.Bc4 Ra2 28.Kg3 Kf8 29.Kf3 Ke7 30.g4 f5 31.gxf5 f6 32.Bg8 h6 33.Kg3 Kd6 34.Kf3 Ra1 35.Kg2 Ke5 36.Be6 Kf4 37.Bd7 Rb1 38.Be6 Rb2 39.Bc4 Ra2 40.Be6 h5 41.Bd7 0–1
Scor final 12½–8½ in favoarea  luiFischer,

Aşadar, destinul

 

 

 

f2 Bobby Fischer  a fost, probabil, cel mai deştept şi cel mai chinuit om din secolul XX. Nu e nici un secret că ameninţase din vreme că nu va căuta să învingă adversarii, ci să îi distrugă. Nu e nici un secret că ştia (şi a spus-o de la început) că va deveni repede campion mondial şi se va retrage imediat, căci nimic după aceea nu va mai face sens, şi nu a mai făcut.
Încercând, fără succes, să se salveze sau poate doar să grăbească sfârşitul, Bobby Fischer a renunţat la religia în care se născuse, la familia în care nu a putut trăi normal, căci nu e normal să nu ai tată, nu e normal să ai o mamă devotată altor cauze, nu fiului, de altfel, genial şi insuportabil. S-a declarat duşman cu lumea, a intentat război tuturor sistemelor din afara sa şi dinăuntrul său. Toate erau imperfecte şi pe toate trebuia să le distrugă.A fost, bineînţeles, tratat aşa cum îşi tratează America eroii după ce (de)cad, ca pe un produs de care nu mai e nevoie, căci au apărut, vai!, altele mai performante. După Bobby Fischer n-a mai apărut însă nimeni care să-i poată sta alături.
Cunoaşteţi: Bobby Fischer a murit într-un ianuarie din anii 2000, cu chipul zdrobit de o barbă de pescar sau de prooroc sau de alcoolic, izolat în Islanda. Se credea că este nebun şi într-adevăr nu era bun pentru lumea aceasta.

Chess Legend Bobby Fischer Leaves Japan

Când jocul se termină, pionul, dar şi regele…
Ca în „Apărarea Lujin” a lui Vladimir Nabokov (jucător, desigur, şi el), viaţa lui Bobby Fischer rămânea cumplită în afara şahului. Reformulăm deci: Bobby Fischer nu a murit într-un ianuarie din anii 2000, ci şi-a recâştigat libertatea şi, poate, liniştea dintâi.
Un proverb italian spune aşa: după ce jocul termină, şi pionul, şi regele ajung în acelaşi loc, în aceeaşi cutie de lemn. Sunt sigur că Bobby Fischer l-ar fi rescris. El, regele, nu putea cunoaşte cutie pe măsura sa.

Partide celebre

Boris Spassky – Bobby Fischer 0-1, Belgrad, 1992 = A fost ultimul joc oficial disputat de fostul campion american Bobby Fischer. Meciul a avut o miza de 5 milioane de dolari si s-a desfasurat la Belgrad, consemnand intoarcerea lui Fischer in ochii publicului larg. Negrul rezista jocului ofensiv al albului si obtine victoria in 27 de mutari. Meciul, castigat de Fischer, a fost o reeditare a disputei pentru titlul mondial din anul 1972, in urma careia Bobby a devenit campion.

1.d4 Nf6 2. c4 g6 3. Nc3 Bg7 4. e4 d6 5. f3 O-O 6. Be3 Nc6 7. Nge2 a6 8. h4 h5 9. Nc1 Nd7 10. Nb3 a5 11. a4 Nb4 12. Be2 b6 13. g4 hxg4 14. fxg4 c5 15. h5 cxd4 16. Nxd4 Nc5 17. Nd5 Bb7 18. Nf5 gxf5 19. gxf5 Bxd5 20. exd5 Bxb2 21. Kf1 Qd7 22. Qb1 Bxa1 23. Rg1 Kh8 24. Qxa1 f6 25. Qb1 Rg8 26. Rg6 Rxg6 27. hxg6 Kg7

Bobby Fischer – Reuben Fine 1-0, New York, 1963 = O alta miniatura a geniului Fischer, care utilizeaza Gambitul Evans pentru initiativa cat mai puternica. Dupa 17 mutari, Fine cedeaza.

1. e4 e5 2. Nf3 Nc6 3. Bc4 Bc5 4. b4 Bxb4 5. c3 Ba5 6. d4 exd4 7. O-O dxc3 8. Qb3 Qe7 9. Nxc3 Nf6 10. Nd5 Nxd5 11. exd5 Ne5 12. Nxe5 Qxe5 13. Bb2 Qg5 14. h4 Qxh4 15. Bxg7 Rg8 16. Rfe1 Kd8 17. Qg3

Donald Byrne – Bobby Fischer 0-1, 1956 = Aceasta partida a fost denumita „Partida secolului” („The Game of the Century”). Viitorul mare campion Bobby Fischer avea la data disputarii acestui joc doar 13 ani!

f4

 

Cu toate acestea, a oferit istoriei sahului o veritabila perla. Dupa un sacrificu de dama, Fischer il va asalta pe Byrne cu toate piesele ramase. Albul ramane cu o dama inofensiva, in vreme ce negrul va duce jocul pana la mat, cu tura, doi nebuni si un cal.
1. Cf3 Cf6 2. c4 g6 3. Cc3 Ng7 4. d4 O-O 5. Nf4 d5 6. Db3 dxc4 7. Dxc4 c6 8. e4 Cbd7 9. Td1 Cb6 10. Dc5 Ng4 11. Ng5 Ca4 ! 12. Da3 Cxc3 13. bxc3 Cxe4 14. Nxe7 Db6 15. Nc4 Cxc3 16. Nc5 Tfe8 17. Tf1 Ce6 18. Cxb6 Cxc4 19. Tg1 Ce2 20. Tf1 Cxd4 21. Rg1 Ce2 22. Rf1 Cc3 23. Rg1 axb6 24. Db4 Ta4 25. Dxb6 Cxd1 26. h3 Txa2 27. Rh2 Cxf2 28. Te1 Txe1 29. Dd8 Nf8 30. Cxe1 Nd5 31. Cf3 Ce4 32. Db8 b5 33. h4 h5 34. Ce5 Rg7 35. Rg1 Nc5 36. Rf1 37. Re1 Nb4 38. Rd1 Nb3 39. Rc1 Ce2 40. Rb1 Cc3 41. Rc1 Tc2

 

Stefan

ps poate  data viitoare Stefan ne va dezvalui secretul articolelor sale ca sa nu fim acuzati de  …  🙂